Managementul Proiectelor - Detalii articol
|
PREGATIRI INTENSIVE PENTRU CULTURILE DE PROIECTE ALE ANULUI 2007
|
 |
O cerere de finantare foarte bine intocmita si apreciata ca atare. Misiune aproape imposibila, ar spune marea majoritate a celor ce incearca sa-si dezvolte organizatia sau sa sprijine societatea prin proiecte cu finantare publica.
Raspunsul sec al finantatorului e acceptat cu mai mare usurinta doar in cazul finantarii proiectului, chiar daca - de cele mai multe ori - punctajul acordat acestuia nu corespunde estimarilor celui ce l-a elaborat. Ochiul critic al celor ce selecteaza proiectele – si vom lasa deoparte eventualele suspiciuni legate de capacitatea si abilitatea acestora de a se ridica la standardele impuse de o asemenea responsabilitate – este cu siguranta un element definitoriu al procesului. El poate fi insa „anticipat” in mare masura, astfel incat sa devina util celui ce depune cererea de finantare.
Regula cunoscuta tuturor este asteptarea anuntarii vreunui apel la propuneri si elaborarea in pripa, printre picaturile activitatii zilnice, a unui proiect care sa mai aduca ceva bani pentru organizatie: nevoi mai mult sau mai putin reale, dar cu siguranta „adaptate” pentru a corespunde celor schitate in ghidul solicitantului, activitati multe si stufoase prea putin relationate cu resursele si cu bugetul, cheltuieli cu personalul administrativ depasindu-le uneori pe cele destinate grupului tinta ce ar fi trebuit de fapt sa beneficieze de proiect si in anexa o matrice logica de 10 pagini din care rasar mai multe rezultate decat activitati si indicatori nerelevanti carora le lipsesc valorile tinta.
Numarul mare al cererilor de finantare respinse pe motive de eligibilitate - fie ca este vorba de completitudinea dosarului, de eligibilitatea partenerilor sau de eligibilitatea proiectului in ansamblu – denota faptul ca foarte des ghidul solicitantului si celelalte documente legate de apelul la propuneri (oricate ambiguitati ar exista in ele) nu sunt parcurse cu atentia cuvenita. Pentru cei care au suficienta grija cu eligibilitatea, nu face exceptie insa utilizarea grilei de evaluare care poate oferi multe indicii legate de accentul pus in cadrul selectiei pe diferitele aspecte ale proiectului.
Situatia poate parea si mai dificila daca luam in calcul faptul ca, incepand cu 2007 (speram cu totii), intra in scena Fondurile Structurale despre care tot auzim ca sunt altceva decat fondurile Phare. Asa si este. Desi finantatorul este acelasi – Uniunea Europeana – regulile jocului sunt altele: nu mai este vorba de sprijinirea unor proiecte ici si colo, uneori fara prea mare impact sau propunandu-si cate in luna si in stele fara a avea la baza niste nevoi reale si dovedite.
Se adauga astfel elemente noi celor deja multe si dificile enumerate mai sus: cunoasterea diferitelor politici nationale si europene, integrarea proiectelor intr-o serie de documente de programare si planificare, demonstrarea nevoilor adresate de proiect, o serioasa analiza economico-financiara a proiectului care sa faca dovada sustenabilitatii afirmate in cuvinte, corelarea cu alte proiecte, contributia clara si masurabila la dezvoltarea locala si/sau sectoriala, finantarea in sistem de rambursare a cheltuielilor, contributia la politicile europene orizontale (cum sunt dezvoltarea durabila si egalitate de sanse).
Exista insa si avantaje legate de finantarea din Fondurile Structurale. Fiind nevoie ca distributia acestor fonduri sa se faca in mod integrat si planificat, apar din timp Programele Operationale si Programele Complement ce stabilesc liniile mari ale finantarilor din perioada 2007-2013, mecanismele de selectie, institutiile responsabile. Cu siguranta, pentru toate detaliile legate de o anume licitatie (corespondentul apelului la propuneri de proiecte) vor trebui asteptate lansarile oficiale si ghidurile aferente, dar faptul ca stim in mare ce se va finanta ne poate ajuta in elaborarea din timp a unor propuneri cu baza justificativa solida, cu analize economico-financiare serioase, bine ancorate in nevoile comunitatii pe care o sprijinim. Intrucat orice proiect finantat din Fondurile Structurale va trebui sa contribuie la dezvoltarea locala, regionala si/sau sectoriala.
O parte din aceste documente, chiar daca nu in forma lor finala, sunt deja disponibile si pot fi studiate. Se pot dezvolta din timp portofolii de proiecte pe care sa le pregatiti pentru viitoarele apeluri. Mai este timp si pentru instruire. Fie ca faceti parte din administratia publica, din mediul de afaceri sau din randurile societatii civile, va asteptam la cursurile BRM Consulting „Accesarea Fondurilor Structurale: de la intentie la aplicatie”.
Autor: Mihaela Dumitrescu, Trainer BRM Business Consulting
|
|
Oferta de instruire si consiliere a BRM Business Consulting, dezvoltata atat pe domenii de avangarda cat si pe abordari de ultima ora ale unor domenii mai
« clasice », este completata de evenimentele si publicatiile proprii.
Formularul de inscriere
Profil companie (pdf)
descarcati aici
|
